CÂND UNUL DINTRE PARINŢI ESTE ABSENT DIN VIAŢA COPILULUI, ESTE O MARE PIERDERE. O PIERDERE ATÂT PENTRU COPIL CÂT ȘI PENTRU CEI CARE ÎL IUBESC.
Când tatăl abandonează familia, pierderea este la dublu. El a renunțat la rolul de soț dar în special la rolul de co-părinte. Situația afectează atât mama, cât și copilul. Pentru a recalibra copilul, trebuie mai întâi să ne vindecăm pe noi înșine. Să acceptăm situatia, să ne acceptăm greșelile, să ne observăm stările și apoi să acționăm. Tot ceea ce gândim și simțim, transmitem copilului. Dacă în perioada de criză emoțională, respectiv perioada post divorț, nu avem ajutorul părinților sau al rudelor, este foarte important să cerem ajutorul cuiva din afară. Nu este momentul pentru demonstrații, ci trebuie să luam măsuri și să căutăm resurse.
SITUAŢIA SE SCHIMBĂ DACĂ ACŢIONĂM ACUM!
CARE SUNT PAȘII?
PRMUL PAS ESTE CONȘTIENTIZAREA SITUAŢIEI.
Da. Este foarte dificil. Ești singură cu un copil. Așa este. Asta-i viața! Dar ai o responsabilitate față de el și trebuie să inveți să gestionezi această etapă din viața ta. Plângi, descătușează-te, dă-te cu capul de pereți, de podea, de ce vrei tu, scoate furia din tine! Permite-i copilului să vadă o parte din suferința ta.
Lasă-l să-ți vadă lacrimile, frustrările și momentele de tristețe. Așa o să iși explice și copilul ce simte și o să poată scoate și el aceste stări negative, captive în minte și în suflet, care trebuie să iasă cât mai repede la suprafață. Nu întâmplâtor sunteți împreună! Totul face parte dintr-un plan divin greu de înțeles acum dar care scoate ce este mai bun din voi! Și ghici ce? O să reusiți! Nu ești singura femeie în această situație și, te asigur eu, că nici ultima J. Dacă eu am scăpat cu viață și cu succes, sigur poți și tu!
AL DOILEA PAS ESTE ACCEPTAREA.
Bun, acum că ne-am eliberat hai să ieșim din cadru și să privim tabloul. Ex-ul este și el o ființă umană ;-). Un suflețel pierdut și rătăcit care atât a putut el să facă pentru voi în acest moment al vieții. Are lecțiile și neputințele lui. Un părinte care iși abandonează copilul și se privează de la a-l vedea zilnic și a se bucura de fiecare clipă de existența lui, trebuie compătimit. Să trăiești cu acest fapt nu este ușor. Să știi că iti rănesti copilul în fiecare dimineață cu absența ta, este o povară grea. Tu ai rezista? Sigur nu! Hai să-l acceptăm așa cum este ca să putem merge mai departe!
URMATOAREA ETAPĂ ESTE IERTAREA.
Cum iertăm? A ierta nu înseamnă a trece cu vederea. Îl ierți pentru a te elibera de această energie care te trage în jos. Îl ierți pentru că te iubești pe tine insăți și nu vrei să acumulezi buline negre la suflet. A ierta înseamnă a accepta că tatăl copilului tău este un om cu neputințe, cu care ai rezonat la un moment dat în această viață, dar cu care nu mai ai nimic de împărțit. Da. Nimic. Copilul rămâne alături de mamă. Nu am decis noi asta, ci natura! Procesul implică empatie și grație. Este nevoie de timp! Dar trebuie să ajungi acolo pentru binele tău!
CE II SPUNEM COPILULUI? CUM SĂ COMUNICAM CU EL?
Copilul trebuie să știe ADEVĂRUL.Tata a plecat pentru că așa a crezut că este mai bine pentru el și asta a fost alegerea lui. Întreabă copilul ce părere are despre asta și află cum se simte. Copilul trebuie să știe că ceea ce trăiți nu este normal și firesc dar sunt lucruri care fac parte din viață și care i se pot întâmpla oricui. Nu este nimeni vinovat. De altfel, ne aflăm aici ca să experimentăm, să învățăm, să evoluăm și, din fericire pentru noi, niște suflețele în creștere, nu ni se dă mai mult decât putem duce!
Așadar, nu evita discuțiile despre tatăl lui. Povestește-i cum v-ați cunoscut, ce bucurie a fost când a venit el pe lume, spune-i cum erau părinții lui, arată-i poze, glumiți, împărtăsiți-vă stările și vorbiți despre acest subiect până se consumă și rănile s-au vindecat!
Nu este ușor, dar suntem FEMEI PUTERNICE și este un DAR să afli asta despre tine!
Știu că este dificil și că avem nevoie de surse și resurse pentru a depăși acestă etapă marcantă din viața noastră. Fiecare caz este diferit. Avem personalițăti diferite, răspundem diferit la ce ni se întamplă, dar avem aceleași nevoi.
Pentru că și eu am trecut prin această experiență, vreau să vin în întâmpinarea voastră cu resurse și acțiuni care să vă susțină în această călătorie.
Iți stau la dispoziție cu experiența mea, iar Asociația “Călătoria Divorțului” o sa iți ghideze fiecare pas.
Tot ce trebuie să faci este sa imi scrii pe mamicaalfa@oanavoiculet.ro
Pe curând,
Oana
Buna Oana. Am luat hotararea de a-ti scrie, in urma aparitie tale la emisiunea TV: ,,Totul pentru dragoste”, pe care am ajuns sa o urmaresc intamplator in aceasta noapte?, si, chiar ma bucur ca am ajuns sa te ,,cunosc” prin prisma situatiei tale de femeie ce a trecut prin experienta dureroasa a unui divort. Eu, din pacate sau din fericire (inca sunt in perioada de acceptare a situatiei), sunt in pragul unui divort. Am o fetita minunata in varsta de 3 ani si incerc sa ma reincarc si sa merg mai departe. Orice sfat este mai mult decat binevenit din partea ta. Multumesc mult?
Buna Anisoara. Avem multe de vorbit! Hai sa incepem calatoria 🙂
Scrie-mi pe mamicaalfa@oanavoiculet.ro sau pe Fb
Spune-mi ce te apasa mai mult ca sa stiu de unde incepem!